Capitolul 20 – Puterea Duhului – partea a doua

Dumnezeu îți spune: Oprește-te și să știi că ”Eu sunt Dumnezeu.” Psalm 46:10. În „liniște și încredere” stă puterea ta; în întoarcere și odihnă găsești mântuirea. Trebuie să taci în fața Domnului, altfel vei rata susurul blând și subțire singurul care Îl descoperă sufletului. Dumnezeu ar putea să tune cu o voce teribilă, dar tu nu ai putea înțelege tunetul. Acesta doar te-ar speria și îngrozi. Așa că El ți se descoperă într-o șoaptă care transmite un sunet inteligibil pentru înțelegerea ta. Citim: „Și numai adierea lor ușoară ajunge până la noi! Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine-L va auzi?” Iov 26:14.

Isus se afla pe marea Galileii împreună cu ucenicii Săi când „s-a stârnit pe mare o furtună atât de strașnică, încât corabia era acoperită de valuri.” Ucenicii au fost îngroziți și au apelat la Domnul. El „S-a sculat, a certat vânturile și marea și s-a făcut o liniște mare.” Matei 8:24 ”El S-a sculat, a cerat vântul și a zis mării: ”Taci! Fără gură!” Vântul a stat și s-a făcut o liniște mare.” Marcu 4:39. Vă imaginați că Isus Și-a ridicat vocea deasupra vuietului furtunii pentru a pentru a o calma? Nu vă puteți imagina așa ceva. Numai oamenii slabi – conștienți de slăbiciunea lor – își ridică vocea pentru a comanda. Vocea puternică este folosită pentru a încerca să ascundă lipsa de putere reală. Omul care are autoritate și care știe că are puterea de a-și susține comenzile, folosește o voce liniștită. Isus a vorbit întotdeauna ca Unul care avea autoritate; așa că, în liniștirea furtunii găsim același „susur blând și subțire” pe care l-a auzit Ilie.

Acest glas liniștit și mic este același glas prin care a fost creat universul.  „Cerurile au fost făcute prin cuvântul Domnului; și toată oștirea lor, prin suflarea gurii Lui.” Psalm 33:6.

A fost necesar ca Dumnezeu să vorbească prin tunet, pentru a aduce lumile la existență? Cu siguranță că nu; un ordin de la comandantul unei armate, dat în șoaptă, este la fel de eficient în a pune trupele în mișcare, ca un ordin strigat cu glas tare. La fel se întâmplă și cu Regele universului; simpla suflare din partea Domnului a fost suficientă pentru a crea toate lumile. Vocea liniștită și blândă care i-a vorbit lui Ilie, a fost vocea care a creat. Și este același Cuvânt al puterii Lui care susține acum toate lucrurile (Evrei 1:3).

Devoționalul face parte din cartea  ”Living by Faith”  de E. J. Waggoner și A.T. Jones

Traducere: Adina Păltineanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *