168 – Vești bune: Există o putere mai mare decât firea!

Eu, deci, alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt. Ci mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat. 1 Corinteni 9:26, 27

Contrastul dintre stăpânirea firii și stăpânirea Duhului este arătat clar în Romani 7:14-24. Aici este prezentat un bărbat care se află sub puterea firii, ”firesc, vândut rob păcatului”, care tânjește să facă binele și vrea să facă binele, dar firea nu-l lasă să facă binele pe care îl dorește. Este descris omul care este supus cărnii, ”legii păcatului” care este în mădularele lui. Când el vrea să se desprindă și să facă binele, acea putere îl aduce înapoi în captivitate și îl ține sub stăpânirea cărnii, a legii păcatului.

Dar există eliberare din acea putere. Când el a strigat: ”O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?” se dă răspunsul prompt: ”Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru” (vs. 24, 25). Acolo este calea eliberării; căci numai Hristos este Eliberatorul.

În capitolul șapte din Romani, omul este supus cărnii, dar tânjește după izbăvire. Capitolul nouă din întâi Corinteni arată firea supusă omului prin noua putere a Duhului lui Dumnezeu. Această binecuvântată răsturnare a lucrurilor este realizată prin convertire. Prin convertire omul este pus în posesia puterii lui Dumnezeu și sub stăpânirea Duhului lui Dumnezeu. Prin această putere, el este făcut stăpân asupra firii, cu toate dorințele și poftele ei; și prin Duhul, el răstignește firea luptând ”lupta cea bună a credinței” (1 Tim. 6:12).

Noi nu suntem mântuiți prin eliberarea totală de fire; ci prin primirea puterii de a o birui, și de a stăpâni asupra tuturor tendințelor și dorințelor rele ale firii. Nu ne dezvoltăm caracterul prin a fi trimiși într-un tărâm fără ispite; ci prin a primi putere, exact acolo unde ne aflăm, în câmpul ispitei, să biruim toată ispita.

Lessons on Faith, p. 132-135

Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi,  A. T. Jones și E. J. Waggoner

Traducere: Roxana Duminică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *