154 – De ce este o veste bună să știi că ești neputincios

Şi mărturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viaţa veşnică şi această viaţă este în Fiul Său. Cine are pe Fiul are viaţa; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viaţa. 1 Ioan 5:11,12

Este adevărat că va exista o înviere a morților, atât a celor drepți, cât și a celor nedrepți, dar numai cei neprihăniți vor învia pentru viață. Cei care au făcut răul ies din mormintele lor pentru învierea osândirii (Ioan 5:28, 29). Soarta lor va fi ca ”pedeapsă o pierzare veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui” (2 Tes. 1:9). Din moment ce ei nu au neprihănirea care singură este viața, nu au nimic prin care existența să le poată fi prelungită.

Toate acestea sunt pentru a ne învăța că există speranță doar în Dumnezeu; că El este suprem și că puterea îi aparține numai Lui. Nu doar un singur om, ci ”toate neamurile sunt ca o nimica înaintea Lui, nu sunt decât nimicnicie şi deşertăciune.” (Isaia 40:17). Dar în timp ce acest lucru ar trebui să-l facă pe om smerit, nu ar trebui în niciun fel să-l descurajeze.  Faptul că Dumnezeu a făcut universul din nimic şi astfel El poate lua pe omul care are încredere în El și să facă din el ceea ce vrea, este chiar pentru încurajarea noastră. Pentru ca ”nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, prin El, sunteţi în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înţelepciune, neprihănire, sfinţire şi răscumpărare, pentru ca, după cum este scris: Cine se laudă să se laude în Domnul.” (1 Cor. 1:29-31).

Desigur omului nu ar trebui să-i fie rușine să-și recunoască originea umilă, deoarece prin Hristos el poate face toate lucrurile (Filipeni 4:13). O altă lecție de încurajare poate fi învățată din slăbiciunea omului: numai în smerenie se găsește adevărata înălțare. Din moment ce toate lucrurile vin de la Dumnezeu, omul poate ajunge la starea sa cea mai înaltă numai atunci când recunoaște cu bucurie că el nu este nimic și se supune puterii iubitoare a lui Dumnezeu. ”Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită, a murit pentru cei nelegiuiţi. … Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.” (Romani 5: 6, 8)

Waggoner, The Gospel in Creation, p. 141, 142

Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi,  A. T. Jones și E. J. Waggoner

Traducere: Roxana Duminică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *