După şase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus singuri de o parte pe un munte înalt. Acolo S-a schimbat la faţă înaintea lor. Hainele Lui s-au făcut strălucitoare şi foarte albe, de o albeaţă pe care niciun înălbitor de pe pământ n-o poate da. Marcu 9:2,3
Schimbarea la față a fost o reprezentare în miniatură a venirii Domnului în slavă, pentru a-i învia pe morții neprihăniți și pentru a-i lua la cer pe cei credincioși în viață. După acea zi memorabilă, venirea Domnului trebuie să fi fost o realitate mai vie pentru Petru, Iacov și Ioan, decât fusese înainte. ”Arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Hristos” (Tit 2:13) este ”fericita speranţă” care este pusă înaintea Bisericii lui Hristos. A fost speranța Bisericii în toate veacurile.
Faptul că Hristos va veni din nou este la fel de sigur cum este și faptul că El a fost aici pe pământ și că acum ”stă la dreapta lui Dumnezeu după ce S-a înălţat la cer şi Şi-a supus îngerii, stăpânirile şi puterile.” (1 Petru 3:22). ”Mă voi întoarce” (Ioan 14:3) înseamnă ”din nou, încă o dată.” Nu de mii de ori, așa cum vor să ne facă să credem cei care pretind că El vine ori de câte ori moare un sfânt, ci numai o dată va mai veni pentru a desăvârși marele plan al mântuirii. Apostolul aduce o mărturie categorică în aceste cuvinte: ”Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata, tot aşa, Hristos, după ce S-a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară nu în vederea păcatului, ci ca să aducă mântuirea celor ce-L aşteaptă.” (Evr. 9:27, 28).
De ce va veni El? Pentru că dacă nu ar veni a doua oară, prima Sa venire ar fi în zadar. El a spus: ”Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.” (Ioan 14:3). El vine să ia la Sine pe cei pe care i-a cumpărat cu propriul Său sânge. S-a dus să pregătească un loc pentru cei care devin într-adevăr prietenii Lui, și când locul va fi pregătit pentru ei, El va veni și îi va lua la el. În zadar ar fi toate suferințele Lui pentru noi; în zadar ar fi credința pe care ne-am pus-o în El, dacă El nu s-ar întoarce să sfârșească ceea ce a început.
Waggoner, Prophetic Lights, p. 106, 108, 109
Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, A. T. Jones și E. J. Waggoner
Traducere: Roxana Duminică