Inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea. Cine poate s-o cunoască? Ieremia 17:9
Păcatul este o chestiune personală, în inimă. ”Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. Toate aceste lucruri rele ies dinăuntru şi spurcă pe om.” (Marcu 7:21- 23). Păcatul este în mod natural în fiecare fibră a ființei noastre. Ne naștem în păcat, iar viața noastră este păcat, astfel că acesta nu poate fi îndepărtat de la noi fără să ne fie luată viața.
Lucrul de care am nevoie este eliberarea de păcatul meu – acel păcat care nu numai că a fost comis de mine personal, dar care și locuiește în inimă, păcatul care reprezintă viața mea. Ce să fac cu el? Să-l arunc asupra Domnului? Da, exact! Dar cum să fac aceasta? Pot să-l iau în mână și să-l arunc de la mine asupra Domnului Isus? Dacă aș putea să-l despart de mine doar la un fir de păr, atunci aș fi în siguranță, indiferent ce s-ar întâmpla cu el, din moment ce nu se mai găsește în mine. În acest caz m-aș putea lipsi de Hristos. Căci dacă păcatul nu ar fi găsit la mine, nu ar conta unde se găsește. Ar fi departe de mine și eu aș fi curățat. Dar eu nu pot face nimic care să mă salveze. Prin urmare, toate eforturile mele de a mă separa de păcatele mele sunt inutile. Păcatul meu este comis de mine însumi, în mine însumi și nu pot să-l separ de mine.
Tot ce trebuie să facă cineva pentru a fi mântuit este să creadă adevărul; adică să recunoască şi să accepte faptele, să vadă lucrurile așa cum sunt ele de fapt și să le mărturisească. Oricine crede că Hristos este răstignit în el, înviat în el, și locuiește în el, este mântuit de păcat. Și va fi mântuit atâta timp cât ține credința aceasta. Aceasta este singura mărturisire adevărată de credință. ”După cum zice Scriptura: ‘Oricine crede în El nu va fi dat de ruşine.’ În adevăr, nu este nicio deosebire între iudeu şi grec, căci toţi au acelaşi Domn, care este bogat în îndurare pentru toţi cei ce-L cheamă.” (Romani 10:11. 12).
The Glad Tidings, p. 44, 45
Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, A. T. Jones și E. J. Waggoner
Traducere: Roxana Duminică