68 – Chiar și când Hristos era mort, El era mai puternic

Eu sunt … Cel viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu ţin cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor. Apocalipsa 1:18

Prin înșelăciune, Satana a devenit conducătorul acestei lumi. Și după ce l-a luat pe Adam sub controlul său, el a devenit capul acestei stăpâniri, al acestei lumi, și a tuturor puterilor și stăpânirilor din ea. Dar Unul mai puternic decât el a venit în lume. Un al doilea Adam a venit, nu cum a fost primul Adam, ci așa cum i-a făcut primul Adam pe urmașii lui să fie, în degenerarea rasei care venea de la primul Adam.

Acest al doilea Adam a venit și a disputat stăpânirea celui care o luase în stăpânire. Cel care a venit în această lume răzvrătită S-a dovedit a fi mai puternic decât cel care avea stăpânirea, și l-a învins la fiecare pas. Apoi, pentru a arăta universului că este total și pe deplin mai puternic decât celălalt, Isus nu l-a învins pe Satana doar când era în viață, ci și după ce S-a dat pe Sine mort în mâinile aceluia care avea stăpânirea, care L-a închis în fortăreața morții. Chiar și atunci El a rupt puterea Satanei! Bătălia a fost purtată şi biruința câștigată.

Astfel, Hristos a demonstrat că El este mai puternic decât Satana nu doar când este în viață, ci chiar și mort, El era mai puternic. Prin urmare El a ieșit din mormânt și a exclamat înaintea universului: ”Iată, eu sunt viu în vecii vecilor; și țin cheile morții și ale locuinței morților.”

Ei bine, atunci când un Hristos mort este mai puternic decât toată puterea diavolului, ce nu poate face un Hristos viu care stă astăzi la dreapta lui Dumnezeu? Există vreun motiv să ne descurajăm? Este vreun pic de loc pentru frică, chiar și în prezența tuturor puterilor, domniilor și stăpânirilor pe care diavolul le poate aduna pe pământ? Puterea lui Hristos este înscrisă în favoarea noastră – puterea Lui vie. Chiar și mort puterea Lui ar fi suficientă, nu-i așa? Dar El nu se oprește aici.”

Jones, General Conference Bulletin, 1895, p. 436, 437

Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi,  A. T. Jones și E. J. Waggoner

Traducere: Roxana Duminică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *