56 – Fii fericit că ai un loc umil

Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor! Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi! Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul! Matei 5:3,5

Dumnezeu se uită la ceea ce este o persoană, nu la ceea ce îi merge numele că este. Ceea ce este el demonstrează măsura puterii și înțelepciunii lui Dumnezeu care este în el.

Dumnezeu nu acordă nicio atenție pozițiilor înalte. Nu poziția dă autoritate, ci autoritatea dă adevărata poziție. Mulți oameni săraci, umili pe pământ, fără nici un titlu oficial atașat numelui lor, au ocupat poziții cu adevărat mai înalte şi cu o mai mare autoritate decât cea a tuturor regilor pământului. Autoritatea este prezența neîngrădită a lui Dumnezeu în suflet.

Frații din Ierusalim și-au arătat legătura cu Dumnezeu prin faptul că ei „au cunoscut harul care” îi fusese dat lui Pavel (Galateni 2:9). Cei care sunt mișcați de Duhul lui Dumnezeu vor observa întotdeauna rapid lucrarea Duhului în alții. Cea mai sigură dovadă că cineva nu cunoaște nimic din Duhul este că el nu poate recunoaște lucrarea Lui. Unii au spus că nu văd cum se poate ca cineva să recunoască faptul că este „ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol” (Apocalipsa 3:17), și în același timp, să se bucure în Domnul.

Aș dori să știu cum se va bucura cineva în Domnul dacă el crede că e foarte bine așa cum este? Dar când cineva știe că este ceea ce Domnul spune că este și recunoaște aceasta, și apoi constată că Domnul este atât de bun încât îl primește exact așa cum este și îl face vrednic să stea în prezența lui Dumnezeu pentru toată veșnicia – atunci are ceva de care să se bucure. Nu poate face altfel. Domnul nu ne mântuiește pentru că suntem buni, ci pentru că El este atât de bun. Și binecuvântarea este că El ne binecuvântă atât de mult când noi suntem atât de răi. Iar bucuria este că El ne salvează și ne face să reflectăm chipul Său, chiar dacă suntem atât de răi.

Waggoner, The Glad Tidings, p. 34
Jones, General Conference Bulletin, 1893, p. 178

Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi,  A. T. Jones și E. J. Waggoner

Traducere: Roxana Duminică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *