53 – Nici o oaie pierdută nu își poate căuta păstorul

Pentru că Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut. Luca 19:10

În toți acei ani în care am fost slujitor al păcatului, L-am lipsit pe Hristos de ceea ce I se cuvenea de drept. Dar El m-a căutat și m-a atras la El. Când noi spunem: ”Doamne, iată-mă, mă predau Ție”, în momentul acela Hristos ne-a găsit și suntem robii Lui. Dar cum știm că vom continua în slujba Lui? Exact în același fel în care știm că am trăit o viață de păcat.

Când eram slujitori ai păcatului, eram liberi față de neprihănire, pentru că Satana ne-a folosit cum a vrut. Dar este păcatul mai puternic decât neprihănirea? Este Satana mai puternic decât Hristos? Nu! Tot așa de sigur cum atunci când eram robii păcatului, lucrul acesta ne-a ținut departe de neprihănire, atunci când ne predăm lui Hristos, El are puterea de a ne ține departe de păcat.

Lupta nu este a noastră, este a lui Dumnezeu. Nu doar că vom spune, nu vreau să fiu robul lui Satana, ci, eu nu voi fi robul lui. Ne supunem lui Hristos și repetăm iar și iar: ”Doamne, cu adevărat sunt robul Tău; Eu sunt robul Tău, fiul roabei Tale; Tu mi-ai desfăcut legăturile.” (Psalmul 116:16). Deci, în ceasul încercării avem o biruință care este deja obținută. Puterea creștinului constă în supunere, biruința constă în supunerea față de Hristos. Și nu contează cât de mare va fi încercarea, dacă Îl avem pe Hristos, va fi pace în inimile noastre. ”Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruință în Hristos şi care răspândește prin noi în orice loc mireasma cunoștinței Lui.” (2 Corinteni 2:14)

Waggoner, General Conference Bulletin, 1891, No. 10

Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi,  A. T. Jones și E. J. Waggoner

Traducere: Roxana Duminică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *