37 – Să încetăm să-l mai invităm pe Satana să ne descurajeze

Dar nu mi-e ruşine, căci ştiu în cine am crezut. Şi sunt încredinţat că El are putere să păzească ce I-am încredinţat până în ziua aceea. 2 Timotei 1:12

Oamenii spun : „L-am acceptat pe Hristos, și acum uitându-mă în urmă la viața mea, zi de zi nu pot să văd decât nedesăvârșire în tot ceea ce am făcut. Astfel, vine peste mine simțământul condamnării și nu mă simt liber. Cum pot să spun că nu mai este nicio condamnare pentru mine, când văd toate aceste căderi?” Aceasta este o amăgire subtilă a lui Satana prin care ne lipsește de acceptarea lui Dumnezeu și de pacea Lui.

Ne așteptăm noi să fim îndreptățiți prin faptele acestea? Dacă da, atunci de la început facem o mare greșeală. „Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii.” (Romani 3:20). Cineva spune: „Mi-e teamă că voi cădea.” Nu trebuie să te temi. Ce I-ai încredințat Lui? I-ai încredințat viața ta? El este capabil să o păstreze.

Când vom ajunge în împărăția lui Dumnezeu, nu ne vom uita la cele mai bune fapte ale noastre, mulțumindu-I lui Dumnezeu că ne-a îndreptățit pentru că am făcut bine. Ci cântecul nostru de bucurie va fi: „…Ale Lui, care ne iubește, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său.” (Apocalipsa 1:5). Astfel știm că atunci când ne predăm Lui și murim față de eu în mod continuu, El face pentru noi acele lucruri pe care nu putem să le facem noi înșine. Să ne uităm la El fără încetare! Dar când ne luăm ochii de la El și ne afundăm în păcat, El nu este responsabil de aceasta.

„Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.” (Filipeni 1:6)

Waggoner, General Conference Bulletin, 1891, No. 12.

Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi,  A. T. Jones și E. J. Waggoner

Traducere: Roxana Duminică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *