Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde şi au fost scrise pentru învăţătura noastră, peste care au venit sfârşiturile veacurilor. Astfel dar, cine crede că stă în picioare să ia seama să nu cadă. 1 Corinteni 10, 11. 12
Cel care se bazează pe Dumnezeu pentru a-l susține nu depinde de propriile sale eforturi. Cel care păstrează mereu în minte că Dumnezeu îl susține, și că trebuie să fie susținut, nu se va lăuda cu capacitatea lui de a sta în picioare.
Dacă ar trebui să fiu adus aici, în această seară, total neajutorat, și doi sau trei dintre frați ar trebui să stea în picioare lângă mine și să mă susțină, nu mi-ar sta bine să spun: „Vedeți cum stau în picioare!” Tot așa este și cu creștinul. Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpânului său, totuşi va sta în picioare, căci Domnul are putere să-l întărească pentru ca să stea.” (Romani 14:4)
Cel care se încrede în Dumnezeu să-l susțină, care știe că numai Dumnezeu este cel care îl face să stea în picioare, este imposibil să înceapă să spună: „Stau în picioare acum și, prin urmare, nu există niciun pericol să cad.” Când se desprinde din mâna lui Dumnezeu și încearcă să se susțină singur, iar apoi se laudă că poate sta în picioare, atunci nu este doar în pericol, ci a și căzut. El se desprinde din mâna lui Dumnezeu și este sortit să cadă.
Dacă mă cântăresc singur și sunt satisfăcut eu însumi, declarând că e bine – când această măsură este pusă alături de estimarea lui Hristos, a mea este atât de insuficientă încât mă condamnă total. Sângele lui Hristos, împăcarea păcii adusă de Isus, are rolul ca El să te poată prezenta, pe tine și pe mine „sfânt și nevinovat și ireproșabil înaintea Lui.”
Jones, General Conference Bulletin, 1895. p. 218
Jones, Lessons on Faith, p. 144-146
Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, A. T. Jones și E. J. Waggoner
Traducere: Roxana Duminică