Ziua 8 – Îndreptățirea prin credință și solia îngerului al treilea

Când solia îndreptățirii prin credință a fost prezentată la Sesiunea Conferinței Generale din 1888 de către Jones și Waggoner, mulți dintre cei din conducere au crezut că acceptarea și accentuarea ei va îndepărta denominațiunea noastră de la îndeplinirea misiunii pe care ne-a dat-o Dumnezeu și de la predicarea soliei îngerului al treilea. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea fusese ridicată de Domnul pentru a da lumii solia ultimei avertizări. Noi am fost chemați să înălțăm cele zece porunci ale lui Dumnezeu, inclusiv Sabatul zilei a șaptea din porunca a patra. Această însărcinare a implicat avertizarea lumii cu privire la planul lui Satana de a îndepărta pe oameni de la poruncile lui Dumnezeu și de a accepta ziua lui contrafăcută de închinare (Apocalipsa 13).

Răspunsuri la mesaj

Conducerea denominațională a luat această misiune foarte în serios. Mulți dintre ei erau în lucrare de mulți ani și credeau că știu bine ce implica această misiune. Când Jones și Waggoner au prezentat mesajele lor despre neprihănirea prin credință, conducerea denominațională nu a văzut unde se potrivea această învățătură în misiunea pe care Domnul ne-o dăduse. Ei chiar au considerat că este periculoasă.

În 1924, unui bine-cunoscut lider denominațional și președinte al Conferinței Generale, Arthur G. Daniels, i s-a cerut de către convenția de planificare strategică a asociației pastorale de la Conferința Generală  ”să pregătească o compilație a scrierilor doamnei E. G. White cu privire la subiectul neprihănirii prin credință”. (Hristos, neprihănirea noastră, p. 5) Rezultatul muncii lui Daniel a fost cartea, Christ Our Righteousness (Hristos, neprihănirea noastră). În acea carte, el a scris ceea ce credea el că a avut loc atunci când Jones și Waggoner au prezentat mesajul neprihănirii prin credință. El a împărțit răspunsul în trei clase.

Clasa 1 – Cei care au văzut o mare lumină în el și l-au acceptat cu plăcere; care au crezut că este o fază esențială a Evangheliei și au simțit că ar trebui să se pună un mare accent pe acest subiect în toate eforturile de salvare a celor pierduți. Pentru această clasă, mesajul părea a fi adevăratul secret al unei vieți biruitoare în conflictul
cu păcatul, iar marele adevăr de a fi făcuți neprihăniți prin credința în Fiul lui Dumnezeu era cea mai stringentă nevoie  a bisericii rămășiței în pregătirea pentru transformare la a doua venire.

Clasa 2. – Cu toate acestea, au fost unii care s-au simțit nesiguri cu privire la „noua învățătură”, așa cum o numeau. Ei păreau incapabili să o înțeleagă. Nu puteau ajunge la o concluzie. Ca urmare, mințile lor au fost aruncate într-o stare de perplexitate și confuzie. Ei nici nu au acceptat și nici nu au respins mesajul în acel moment.
Clasa 3 – Dar au existat și alții care s-au opus în mod hotărât prezentării mesajului. Ei susțineau că adevărul despre neprihănirea prin credință fusese recunoscut de către poporul nostru încă de la început, iar acest lucru era adevărat din punct de vedere teoretic. Din acest motiv, ei nu au văzut nici un motiv pentru a pune un accent atât de mare și o așa mare insistență asupra subiectului, așa cum o făceau susținătorii acestuia. Mai mult, ei se temeau că accentul pus asupra acestei teme a îndreptățirii prin credință ar arunca o umbră asupra doctrinelor cărora li se acordase o asemenea importanță încă de la începutul istoriei noastre denominaționale; și din moment ce ei priveau predicarea acelor doctrine distinctive ca fiind secretul puterii și creșterii mișcării, ei se temeau că dacă aceste doctrine erau umbrite de orice învățătură sau mesaj de orice fel, cauza noastră și-ar fi pierdut caracterul și forța distinctivă. Din cauza acestor temeri, ei s-au simțit datori să protejeze atât cauza și poporul prin opoziție hotărâtă. ” Hristos, neprihănirea noastră, 41-42

Punctul de vedere al Ellen-ei White

Ellen White a susținut opiniile primei clase menționate în reprezentarea celor trei clase de către Daniel. Mai mult decât atât, ea a fost foarte fermă în sfatul ei pentru cei care o respingeau:

”Unii s-au abătut de la mesajul neprihănirii lui Hristos pentru a critica oamenii… Solia îngerului al treilea nu va fi înțeleasă, lumina care va lumina pământul cu slava sa va fi numită o lumină falsă, de către cei care refuză să umble în slava ei mereu crescând.   Lucrarea care ar fi putut fi făcută, va fi lăsată nefăcută de către cei care resping adevărul, din cauza necredinței lor. Noi vă implorăm pe voi, cei care vă opuneți luminii adevărului, să vă dați la o parte din calea poporului lui Dumnezeu. Să lăsăm  lumina trimisă de Cer să strălucească asupra lor în raze clare și ferme. Dumnezeu vă consideră pe voi, cei cărora le-a a venit această lumină, responsabili pentru folosirea ei. Cei care nu vor auzi vor fi trași la răspundere; pentru că adevărul a fost adus la îndemâna lor, dar ei au disprețuit oportunitățile lor și privilegiile avute.” Review and Herald, 27 mai 1890

Ea a făcut parte din mișcarea adventă încă de la începuturile ei și nu a văzut nici un pericol în acest mesaj care să-i îndepărteze pe oameni de la misiunea pe care Domnul o dăduse acestei biserici: de a predica solia îngerului al treilea. Ea a abordat această îngrijorare în următoarea declarație.

”Mai multe persoane mi-au scris, întrebându-mă dacă solia îndreptățirii prin credință este solia îngerului al treilea, și eu am răspuns: “Este cu adevărat solia îngerului al treilea”.” Evenimentele ultimelor zile, p. 199

Care este legătura dintre îndreptățirea prin credință și solia îngerului ale treilea? 

Unii ar putea să pună și astăzi aceeași întrebare: „Ce legătură are mesajul neprihănirii prin credință cu mesajul îngerului al treilea?”

Eu aș începe prin a întreba: „Care este scopul soliei celui de-al treilea înger?” Mesajul celui de-al treilea înger îi cheamă pe oameni la ascultarea de poruncile lui Dumnezeu, inclusiv porunca a patra, care îndeamnă omenirea să păstreze sfânt
Sabatul zilei a șaptea. Mesajul include un avertisment adresat tuturor celor care se întorc de la Dumnezeu și primesc „semnul fiarei”, care este ziua de închinare contrafăcută a lui Satana. Cei care primesc semnul fiarei vor avea parte de ultimele șapte plăgi și vor fi pierduți. (vezi Apocalipsa 14:9-10)

Următoarea întrebare pe care aș pune-o este: „Care este scopul mesajului neprihănirii prin credința în Hristos?”. Răspunsul este: mesajul neprihănirii prin credință îi conduce pe bărbați și pe femei la ascultare de poruncile lui Dumnezeu, pe măsură ce, prin credință, Îl lasă pe Hristos să trăiască viața Sa de ascultare neprihănită față de Legea lui Dumnezeu în și prin ei. Neprihănirea prin credință duce la respectarea poruncilor lui Dumnezeu. După cum am văzut, acest lucru se întâmplă nu prin intermediul eforturilor omului, ci prin credința în Hristos pentru a manifesta păzirea poruncilor Sale în viața noastră.

Ellen White a înțeles acest lucru atunci când a scris: 

În marea Sa milă, Domnul Hristos a trimis solia cea mai prețioasă prin frații Waggoner și Jones. Această solie a avut scopul de a-L aduce în atenția oamenilor pe Mântuitorul înălțat ca jertfă pentru păcatele întregii lumi. Ea a prezentat îndreptățirea prin credința în Garantul divin, a invitat oamenii să primească neprihănirea lui Hristos, care se manifestă prin ascultarea de toate poruncile lui Dumnezeu.(sublinierea autorului) Mărturii pentru pastori și slujitori ai Evangheliei, 91-92

Ea știa că primirea mesajului neprihănirii prin credință ar duce la „ascultarea de toate poruncile lui Dumnezeu”. Prin urmare, mesajul neprihănirii prin credință în Hristos și mesajul celui de-al treilea înger sunt proclamate pentru a obține
același scop – ascultarea de poruncile lui Dumnezeu.

Ellen White a asociat, de asemenea, mesajul neprihănirii prin credință cu „marea strigare” și cu revărsarea ploii târzii a Duhului Sfânt. Ea a scris:

”Aceasta este solia pe care Dumnezeu ne-a poruncit s-o vestim lumii. Este solia îngerului al treilea, care trebuie să fie proclamată cu glas tare și să fie însoțită de revărsarea Duhului Său într-o mare măsură [ploaia târzie].” Ibid

Un mesaj care îi pregătește pe credincioși și Îl slăvește pe Domnul Hristos

Ar trebui să fie clar, așadar, că mesajul neprihănirii prin credință trebuie să fie proclamat lumii în momentul în care prezentăm solia îngerului al treilea. Acest lucru este necesar pentru ca evanghelia deplină a unui  Mântuitor eliberator să fie proclamată și să pregătească un popor pentru cea de-a doua venire a Domnului Hristos. Căci numai pe măsură ce fiecare înțelege și experimentează neprihănirea doar prin credința în Hristos, ei vor putea să trăiască fără un mijlocitor atunci când încetează judecata, să rămână credincioși  lui Dumnezeu în timpul necazurilor, și să stea în prezența Domnului Hristos în toată slava Sa la revenirea Lui și să nu fie mistuiți.

Cuvintele lui Iuda vor fi adevărate pentru noi numai pe măsură ce neprihănirea prin credință este înțeleasă și experimentată.

Iar Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere şi să vă facă să vă înfățișați fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreție, putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii, şi acum, şi în veci. Amin.”  Iuda 24-25

Prin urmare, întrucât Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a fost ridicată de Dumnezeu pentru a da lumii mesajul ultimei avertizări în vederea pregătirii celei de-a doua veniri a lui Hristos, este esențial ca solia îndreptățirii prin credință să fie parte integrantă a învățăturii și predicării noastre. Dacă vom proclama  doar  avertizarea din Apocalipsa 14:9-11 va prezenta faptele profetice ale evenimentelor viitoare. Cu toate acestea, doar acest lucru nu le va oferi ascultătorilor ceea ce ei
de care au nevoie pentru a fi pregătiți pentru acele evenimente finale.

Mesajul neprihănirii prin credință trebuie, de asemenea, să fie proclamat pentru ca toți cei care aud mesajul ultimei avertizări să învețe cum să Îl lase pe Hristos să trăiască  și să respecte poruncile Sale în și prin ei. În caz contrar, ascultarea celor care acceptă solia va deveni de fapt legalism, căutând să țină poruncile lui Dumnezeu prin propriile lor eforturi, ceea ce reprezintă o ascultare demnă de laudă . Atunci când neprihănirea prin credință este înțeleasă și experimentată, Domnul Hristos este Cel ce face de fapt ascultarea în viață. Din acest motiv, numai Hristos primește slava.

”Pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, prin El, sunteți în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înțelepciune, neprihănire, sfințire şi răscumpărare, pentru ca, după cum este scris: ‘Cine se laudă să se laude în Domnul’. ” 1 Corinteni 1:29-31

Întrebări pentru discuție:
  1. Descrieți cele trei reacții diferite ale celor care au auzit mesajul despre neprihănirea prin credință prezentat la sesiunea Conferinței Generale din 1888 de către Jones și Waggoner.
  2. De ce s-au temut unii dintre cei care au auzit mesajul acesta?
  3. Care a spus Ellen White că era relația dintre mesajul îngerului al treilea și mesajul neprihănirii prin credință?
  4. Descrieți de ce și cum mesajul îngerului al treilea și mesajul neprihănirii prin credință sunt strâns legate între ele.
  5. Ce mesaj a spus Ellen White că va face parte din „marea strigare” și  va fi însoțit de ploaia târzie a Duhului?
  6. De ce este esențial ca measle neprihănirii prin credință să fie înțeles și experimentat de toți cei care trăiesc pe pământ atunci când lucrarea de mijlocitor a lui Hristos este terminată, iar timpul de necaz va veni asupra acestui pământ?
Cereri de rugăciune

Roagă-te pentru :

  • Botezul cu Duhul Sfânt
  • Redeșteptare personală și în biserică
  • Dumnezeu să vă călăuzească pe tine și biserica să înțelegeți și să experimentați neprihănirea prin credință în pregătirea pentru ca solia lui Dumnezeu din zilele din urmă să fie  dată în „marea strigare” însoțită de ploaia târzie a Duhului
  • Numele de pe lista ta de rugăciune

Traducere:  Adina Păltineanu  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *