Personalitatea lui Dumnezeu descoperită în Hristos – 25 ianuarie

Eu şi Tatăl una suntem. – Ioan 10:30

Dumnezeu S-a descoperit în Fiul Său ca fiind o Persoană. Strălucirea slavei Tatălui „şi reprezentarea exactă a Fiinţei Lui” (Evrei 1, 3.), Isus, Mântuitor ca persoană, a venit în lume. Ca Mântuitor — persoană — a urcat în înalt. Ca Mântuitor — persoană — mijloceşte în curţile cereşti. Înaintea tronului lui Dumnezeu, în favoarea noastră, slujeşte „Cineva care seamănă cu Fiul omului.” (Apocalipsa 1, 13.)

Hristos, Lumina lumii, şi-a acoperit splendoarea orbitoare a divinităţii Sale şi a venit să locuiască în chip de om printre oameni, pentru ca ei să-L poată cunoaşte pe Creatorul lor fără să fie mistuiţi de strălucirea Sa. Întrucât păcatul a creat o ruptură între om şi Făcătorul lui, nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu, exceptând modul în care S-a făcut cunoscut prin Hristos

„Eu şi Tatăl una suntem” (Ioan 10, 30), a declarat Hristos. „Nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel, nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.” (Matei 11, 27.)

Hristos a venit să înveţe fiinţele omeneşti ceea ce doreşte Tatăl ca ele să ştie. În cerurile înalte, pe pământ, în apele cele multe ale oceanului vedem lucrările lui Dumnezeu. Toate lucrurile create mărturisesc despre puterea Sa, înţelepciunea şi iubirea Sa. ŞI totuşi nu de la stele, de la ocean sau de la cascade putem învăţa despre Dumnezeu ca Persoană, aşa cum a fost descoperit în Hristos.

Dumnezeu a văzut că era nevoie de o descoperire mai clară decât cea prin natură pentru a zugrăvi atât individualitatea, cât şi caracterul Său. El a trimis pe Fiul Său în lume pentru a face cunoscut, aşa cum putea suporta mai bine privirea omenească, natura şi atributele Dumnezeului Celui nevăzut…

Luând natura umană asupra Sa, Hristos a venit să fie una cu omenirea şi în acelaşi timp să-L descopere pe Tatăl nostru ceresc fiinţelor omeneşti păcătoase. El, care a fost în prezenţa Tatălui de la început, El, care era chipul perfect al Dumnezeului nevăzut, era singurul capabil să descopere omenirii caracterul Dumnezeirii. El a fost făcut în toate asemenea fraţilor noştri. El S-a făcut trup, întocmai cum sunt trupurile noastre. I-a fost foame şi sete şi a fost obosit. A fot întărit prin hrană şi înviorat prin somn. A împărtăşit aceeaşi soartă cu oamenii; cu toate acestea, El era Fiul Cel fără vină al lui Dumnezeu…. Blând, simţitor, înţelegător, mereu atent faţă de ceilalţi, El a reprezentat caracterul lui Dumnezeu şi a fost neîncetat angajat în lucrarea de slujire — lui Dumnezeu şi oamenilor. – Divina Vindecare, p. 418-423.

Tema răscumpărării va ocupa mințile și limbile celor răscumpărați prin veacurile veșnice. Oglindirea slavei lui Dumnezeu vă străluci mereu și mereu de pe fața Mântuitorului. – Letter 280, 1904

Devoționalul este din cartea Reflecting Christ de Ellen G. White.