Este Paștele în Ierusalim (Fapte 12:1). Petru este arestat și aruncat în închisoare. Așa cum era de așteptat comunitatea creștină este în stare de șoc. Încă încearcă să se împace cu ideea executării lui Iacov- și acum, ce se va întâmpla cu Petru?
Ceasul ticăie. Ce fac creștinii? Fac exact ceea ce ne așteptăm să facă credincioșii. Se roagă.
O grupă s-a adunat în casa Mariei pentru o noapte de veghere în rugăciune. Rugăciunile lor sunt serioase și intense. Se roagă pentru Petru, rugându-se pentru supraviețuirea acestei mișcări, rugându-se pentru propria lor supraviețuire. Ei fac exact ceea ce ne-am aștepta de la ei să facă.
Și atunci Dumnezeu face ceva surprinzător.
Petru se trezește pentru a găsi un înger care-l zgâlțâia de umăr. Pentru Petru, totul este atât de neașteptat și de ireal încât ajunge la concluzia că trebuie să fie o vedenie sau un vis. Așa că îngerul trebuie să-l îndemne să se încalțe și să se îmbrace.
După ce Petru s-a îmbrăcat, îngerul deschide larg ușa încuiată a celulei. Petru urmează pe înger în liniște. Apoi, deodată, îngerul dispare. Îngerii fac asta -ne putem aștepta. Și Petru se trezește singur pe o străduță, în mijlocul nopții. E liber!
Petru se îndreaptă spre casa Mariei. Trebuie să le povestească ce lucru surprinzător a făcut Dumnezeu pentru el. Ciocăne la ușa exterioară cât îndrăznește de tare. Liniște. Apoi, o voce speriată de femeie șoptește: ”Cine e acolo?”
”Sunt Petru! Tu ești Rhoda? Deschide-mi.”
Liniște.
”Cine?” Întreabă ea din nou.
”Petru!”
Petru își lipește urechea de ușă, tocmai la timp ca să audă pe cineva îndepărtându-se alrgând. Rhoda, servitoarea, face ceva total neașteptat. Ea întrerupe întâlnirea de rugăciune cu anunțul că rugăciunile lor au fost ascultate. Petru este afară.
Oamenii s-au rugat lui Dumnezeu a răspuns – și i-a surprins răspunzându-le în mod cu totul neașteptat.
Dumnezeu încă vrea să ne surprindă și astăzi. Problema este că, adesea ne place să-i spunem cum anume să ne răspundă și când. Să continuăm să ne rugăm! Dar în loc de a da indicații lui Dumnezeu, haideți să așteptăm să ne surprindă atunci când El răspunde alegându-Și timpul și modul de a acționa.
Chantal Klingbeil este director asociat la Ellen White Estate.
Aplicație practică
Te rogi ca Dumnezeu să facă ceva surprinzător în viața ta? Te rogi ca El să mute un munte de dificultăți, sau să-ți deschidă drumul prin pustia rece și întunecoasă? Dumnezeu este specializat în lucruri imposibile și surprinzătoare. Dar îți cere să privești la El în credință.
Consideră următorul gând inspirat:
”De-a lungul istoriei poporului lui Dumnezeu, munți mari de greutăți, în aparentă de netrecut, s-au ridicat în fața acelora care încercau să aducă la îndeplinire planurile cerului. Asemenea piedici sunt îngăduite de Domnul ca încercare a credinței. Când suntem înconjurați din toate părțile, este timpul mai mult ca oricând să ne încredem în Dumnezeu și în puterea Duhului Său. Exercitarea unei credințe vii înseamnă o creștere a puterii spirituale și dezvoltarea unei încrederi neabătute. În felul aceasta, credinciosul devine o putere biruitoare. În fața rugăciunii credinței, piedicile așezate de Satana de-a curmezișul căii creștinului vor dispărea, deoarece puterile cerului îi vor veni în ajutor. «Nimic nu v-ar fi cu neputință» (Matei 17:20).”
Tată ceresc, ne prindem de Tine în credință. Nu avem putere, dar ne prindem de tine, pentru că tu ești Cel ce ai puterea. Te rugăm să lucrezi în viețile noastre spre slava Ta. Te rugăm să ne eliberezi din puterea Satanei și să ne ajuți să fim biruitori în Tine. În numele scump al Domnului Isus, Amin.
Să cerem împlinirea făgăduinței din Marcu 10:27.
