ʺLăsaţi-le să crească amândouă împreună pînă la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: «Smulgeţi întâi neghina, şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu»ʺ Matei 13:30.
Cuvântul lui Dumnezeu ne învață că cei care vor urma pașii Omului de pe Calvar în aceste zile de pe urmă vor trebui să avanseze prin cele mai mari greutăți, pentru că Satana a venit cu mare putere știind că mai are doar puțină vreme să lucreze…
Dușmănia dintre adevăr și falsitate au existat încă de la căderea Satanei. Ființa care lucrează acum atât de constant pentru a semăna semințele păcatului ocupa cândva unul din cele mai înalte locuri în curțile cerești. Dar nu era mulțumit cu poziția sa. El s-a hotărât să fie mai înălțat și a lucrat pentru promovarea proiectelor sale ambițioase până ce a fost război în ceruri.
Satana și cei pe care i-a înșelat și care au luptat cu el au fost aruncați din ceruri, dar războiul a continuat pe pământ. În fiecare veac, Satana a lucrat prin oamenii care s-au îndepărtat de la credință, ca să se alipească de duhuri înșelătoare, învățând doctrinele înșelătoare și principiile de origine satanică. Hristos i-a învățat pe ucenici cum să întâmpine lucrarea înșelătoare a Satanei și a urmașilor săi. Printr-o variatate de simboluri Mântuitorul a prezentat lucrarea de extindere a împărăției adevărului și neprihănirii Sale în lumea întreagă. Învățând adevărul noi putem învinge scopurile Satanei. Hristos a ilustrat această lucrare prin pilda seminței…
Învățătura acestei parabole ilustrează modul în care procedează Dumnezeu cu oamenii și îngerii. Satana este un înșelător. Atunci când a păcătuit în ceruri, nici chiar îngerii loiali nu au înțeles pe deplin caracterul său. De aceea Dumnezeu nu l-a distrus pe loc. Dacă ar fi procedat astfel, îngerii sfinți n-ar fi perceput dreptatea și iubirea lui Dumnezeu. O îndoială privind bunătatea lui Dumnezeu ar fi fost ca o sămânță a răului care ar fi adus vai și fructul amar al păcatului. De aceea autorul răului a fost cruțat pentru a-și dezvolta pe deplin caracterul.
De-a lungul veacurilor Dumnezeu a purtat suferința de a vedea lucrarea diavolului. El a dat mai degrabă Darul fără margini al Calvarului, decât să lase ca cineva să fie înșelat de reprezentările false ale celui rău, pentru că neghina nu putea fi smulsă fără pericolul dezrădăcinării grâului prețios. Și noi nu putem fi la fel de îngăduitori față de semenii noștri așa cum este Domnul cerului față de Satana?
Învățătura parabolei lui Hristos este: nu condamnați și nu judecați pe alții ci fiți umiliți și neîncrezători în sine. – Scrisoarea 86, 4 martie 1907, ʺCătre bisericile noastre din orașele mariʺ
Devoționalul face parte din cartea Priviți în sus de Ellen G. White. Pentru mai multe cărți scrise de Ellen G. White vizitați site-ul www.egwwritings.org și alegeți versiunea în limba română.