“Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el, şi rodeşte o iarbă folositoare celor pentru cari este lucrat, capătă binecuvântare dela Dumnezeu. Dar dacă aduce spini şi mărăcini, este lepădat şi aproape să fie blestemat, şi sfârşeşte prin a i se pune foc” Evrei 6:7, 8.
Tinerii trebuie învăţaţi că viaţa înseamnă muncă serioasă, responsabilitate, purtare de grijă. Ei au nevoie de o pregătire care îi va face oameni practici — bărbaţi şi femei care se pot descurca în stările de urgenţă. Ar trebui să fie învăţaţi că disciplina unei activităţi sistematice, bine organizate, este esenţială nu numai ca o apărare împotriva vicisitudinilor vieţii, dar şi ca un ajutor pentru o dezvoltare de ansamblu.
În ciuda a tot ce s-a spus şi s-a scris despre demnitatea muncii, există un simţământ general că ea ar fi degradantă. Tinerii se agită să devină învăţători, funcţionari, comercianţi, medici, avocaţi sau să ocupe vreo altă poziţie care nu pretinde efort fizic. Tinerele dispreţuiesc munca în gospodărie şi caută o educaţie în alte ramuri. Aceştia trebuie să învețe că nici bărbaţii, nici femeile nu sunt dezonoraţi prin muncă cinstită. Ceea ce dezonorează este lenevia şi dependenţa egoistă. Lenevia nutreşte cedarea în faţa plăcerilor, rezultatul fiind o viaţă goală şi stearpă — un teren care invită creşterea tuturor relelor…
Întrucât şi femeile, şi bărbaţii joacă un rol în gospodărie, şi băieţii, şi fetele ar trebui să dobândească o cunoaştere a îndatoririlor casnice… Copiii şi tinerii să înveţe din Biblie cum a onorat Dumnezeu lucrarea muncitorului obișnuit.
Să citească despre „fiii proorocilor“ (2 Împăraţi 6,1-7), studenţi aflaţi la şcoală care îşi construiau singuri o casă şi pentru care a fost făcută o minune ca să nu se piardă toporul care fusese împrumutat. Să citească despre Isus, tâmplarul, şi despre Pavel, cel ce făcea corturi, care îmbina truda meşteşugului său cu cea mai înaltă lucrare, unind astfel umanul cu divinul. Să citească despre tânărul ale cărui cinci pâini au fost folosite de Mântuitorul în acea minune a hrănirii mulţimii; despre croitoreasa Dorca, sculată din morţi pentru a putea continua să facă îmbrăcăminte pentru cei săraci; sau despre femeia înţeleaptă descrisă în cartea Proverbelor, care „face rost de lână şi de in, lucrează cu mâini harnice“, care „dă hrană casei sale şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale“, care „sădeşte o vie“ şi „îşi oţeleşte braţele“; care „îşi întinde mâna către cel nenorocit“ şi „veghează asupra celor ce se petrec în casa ei şi nu mănâncă pâinea lenevirii.“ Proverbe 31, 13.15.16.17.20.27. –Educația, 215-217.
Devoționalul face parte din cartea Să fii ca Isus de Ellen G. White.
