ʺTot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în locuinţa morţilor, în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici ştiinţă, nici înţelepciune!ʺ Eclesiastul 9:10.
Parabola talanților ar trebui să facă obiectul celui mai atent studiu făcut cu rugăciune, pentru că are o aplicație individuală și personală – se aplică fiecărui bărbat, fiecărei femei și fiecărui copil care este dotat cu rațiune. Obligațiile și responsabilitatea ta sunt proporționale cu talentele pe care le-a revărsat Dumnezeu asupra ta. Nu există urmaș al lui Hristos care să nu aibă un dar deosebit, pentru folosirea căruia, el sau ea răspunde înaintea lui Dumnezeu.
Mulți s-au scuzat pentru că n-au pus darul lor în slujba lui Hristos pentru că alții erau mai dotați și aveau avantaje mai mari. A predominat părerea că doar celor care au talente deosebite li se cere să le sfințească și să le pună în slujba lui Dumnezeu. S-a ajuns la înțelegerea că talentele sunt dăruite unei anumite clase privilegiate, cu excluderea altora care, desigur, nu sunt chemați să ia parte la osteneală și răsplată.
Dar parabola nu ne prezintă situația astfel. Când Stăpânul casei a chemat robii, el a dat fiecăruia lucrarea sa. Întreaga familie a lui Dumnezeu este inclusă în responsabilitatea folosirii bunurilor Domnului lor. Fiecare persoană, de la cel mai de jos și mai nebăgat în seamă, până la cel mai grozav și mai lăudat, este un agent moral dotat cu abilități pentru care este răspunzător înaintea lui Dumnezeu. Într-un grad mai mare sau mai mic, toți răspund de talentele încredințate lor de Domnul. Capacitatea morală și fizică, influența, atitudinea, bunurile, afecțiunile, simpatiile, toate acestea sunt talanți prețioși întrebuințați pentru cauza Maestrului, pentru salvarea sufletelor pentru care a murit Hristos…
Dumnezeu cere fiecăruia să fie un lucrător în via Sa. Tu trebuie să te apuci de lucrarea care a fost pusă în sarcina ta și s-o faci cu credincioșie. ʺTot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în locuinţa morţilor, în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici ştiinţă, nici înţelepciune!ʺ – Review and Herald, 1 mai 1888.
Devoționalul face parte din cartea Asemenea lui Isus de Ellen G. White.
